Slobodu-i a corinda?

Slobodu-i a corinda?


De Crăciun, românii au o mulţime de obiceiuri la a căror origine se împletesc tradiţii străvechi, păgâne şi simboluri creştine.
Este şi cazul jocului caprei. Acesta era practicat încă din vremuri precreştine de către păstorii şi agricultorii care cereau divinităţii spor. Ritualul a fost „creştinizat” abia spre sfârşitul Evului Mediu şi, dintr-un ceremonial grav, jocul caprei a devenit un pretext de etalare a podoabelor tradiţionale, o alegorie în care grotescul şi ludicul sunt menite să alunge răul, iar „moşul” şi „dracul” sunt personaje mai „noi”, adaptate sărbătorii creştine.
În popor sunt însă zeci de alte practici şi superstiţii, precum credinţa despre vâscul aducător de noroc, convingerea că cine mănâncă mere de Crăciun se va bucura de sănătate un an întreg sau previziunea că cei născuţi în această zi vor avea o viaţă norocoasă. Poporul crede că rudele moarte se trezesc, participă împreună cu familia la masa de Crăciun, după aceea pleacă înapoi, în lumea de dincolo. Acesta este motivul pentru care uşile se lasă deschise.
Crăciunul este o noapte magică. Şi dacă mai sunt, din păcate, oameni, care nu îi percep miracolul, miraţi-vă că animalele însele sunt cuprinse de recunoştinţă. Se spune că vitele îngenunchează în grajduri în Noaptea Sfântă, că albinele fac zumzet mare în stup, că pomii înmuguresc o secundă, la miezul nopţii.
O serie de elemente din gospodăria tradiţională românească intră, cum era şi de aşteptat, în practici şi ritualuri aducătoare de noroc, sănătate, etc. Fetele îşi pun usturoi sub pernă să îşi viseze ursitul; femeile se spală cu apa în care au pus o nucă pentru a fi sănătoase precum acest fruct; vitelor le este dat să bea dintr-o găleată pe fundul căreia stăpânul a pus o potcoavă. În acest fel ele vor fi tari ca fierul din care este făcută potcoava. Furca se ascunde pe perioada sărbătorilor pentru că, dacă cineva o vede, risca să fie muşcat la vară de şarpe. Ca să nu îţi deoache cineva casa, este bine să pui mac în colţurile mesei. Lista poate continua tocmai pentru că natura ascunde în această noapte energii puternice, tocmai pentru că oamenii cred acum în minuni mai mult decât oricând.
Întregul univers sărbătoreşte Naşterea. Nu este sărbătoare mai mare în istoria omenirii decât această zi în care Creatorul a dat lumii pe însuşi Fiul Său. Dragostea lui nemărginită a făcut posibilă mântuirea noastră. Vechiul Testament, adică istoria lumii până acum 2000 de ani a prevestit şi pregătit acest eveniment. De atunci unii strigă „Osana”, iar alţii „Răstigneşte-L!” La latitudinea fiecăruia rămâne să aleagă în care dintre aceste tabere rămâne.
Noi am venit să vă colindăm! În loc de clopoţei am adus mouse-ul de acasă şi nu cerem nuci şi nici colaci…Poate un click… Simpli colindători virtuali, am adus cele mai calde urări, cea mai frumoasă veste pe care am aflat-o!
Naşterea lui Hristos să vă aducă în case pacea! Într-o lume a vitezei, acest dar este din ce în ce mai scump. Moş Crăciun să vă aducă lumină! Uitaţi o clipă stresul între paginile agendei şi oferiţi-vă dumneavoastră şi celor din jur un zâmbet!
Crăciun fericit tuturor!
(Ana Maria Radu)

Taguri: , , , , , , , , , , , , , , , ,
Categorii: Articole.

2 raspunsuri la Flinstones şi o porţie de pop-corn

  1. Lora a spus:

    “Carnea – una dintre cele mai populare reţete cu carne este “gebratten”, un amestec de carne parţial prăjită, zahăr, frunze de dafin, piper, struguri, smântână, …” – nu exista la trditia evreiasca amestecatul carnii cu lactatele – se imbolnaveste si ficatul si 1data cu el cade si stomacul bolnav de ulcer! ;)

  2. Asterisc a spus:

    Felicitari, o bucatarie inedita, plina de mister, Multumim.

Exprimați-vă opinia

*