Agheasmă, anafură şi busuioc de Bobotează

Agheasmă, anafură şi busuioc de Bobotează


Sărbătorită an de an, pe 6 ianuarie, Boboteaza sau Botezul Domnului este una dintre cele mai respectate sărbători creştine, deoarece aceasta reaminteşte oamenilor de prima înfăţişare a lui Iisus în lume (motiv pentru care se foloseşte şi denumirea de Epifanie sau Teofanie care, în limba greacă, ar însemna Arătarea Domnului), de naşterea sa spirituală, căci Iisus cere să fie botezat şi se identifică astfel cu păcătoşii pentru a le da un exemplu şi a-i convinge să-şi mărturisească păcatele prin botez. Înfăţişarea are ca scop botezul în apele Iordanului, făcut de Ioan Botezătorul. Nu avem însă de-a face numai cu o primă apariţie a lui Hristos între oameni, dar şi cu cea a Sfintei Treimi: în momentul botezului, se arată Dumnezeu Tatăl – care îl recunoaşte pe Iisus drept Fiul său, Duhul Sfânt în chip de porumbel şi Iisus. Aşadar, este un moment marcant pentru creştini deoarece acest botez al Domnului precedă obiceiul botezului omenirii ca acceptare a credinţei în Dumnezeu.
Creştini din toate colţurile lumii sărbătoresc această zi prin tot felul de ritualuri ce nu fac altceva decât să reînvie momentul botezului creştin. Practic, putem vorbi de trei zile de sărbătoare: 5 ianuarie – zi de post, de rugăciune şi de sfinţire a caselor creştinilor, 6 ianuarie – Boboteaza propriu-zisă prin sfinţirea apelor şi 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul.
În ziua în care preotul merge să sfinţească locuinţele oamenilor, acesta este aşteptat cu o lumânare aprinsă, bărbatul din familie sărutând primul crucea preotului.
Slujba de sfinţire a apelor nu are loc la biserică, ci fie în jurul unei fântâni, fie lângă un râu. Se spune că această apă sfinţită de preot are efecte purificatoare şi vindecătoare. Tocmai de aceea, la plecare, fiecare sătean îşi ia apă în vasul cu care a venit şi în drum spre casă, în unele zone din Moldova, ei strigă Chiraleisa de trei ori (adică Doamne milueşte în limba greacă). În alte zone ale ţării noastre se obişnuieşte ca preotul să arunce crucea în apă iar bărbatul care o va aduce înapoi va avea noroc tot anul.
Alte tradiţii şi credinţe vorbesc despre fetele care-şi visează ursitul în noaptea de Bobotează, dacă îşi pun sub pernă o crenguţă de busuioc. De asemenea, fata de măritat, care va cădea pe gheaţă în această zi, se va căsători cu siguranţă anul acela. Tot acum se fac şi ritualuri de alungare a spiritelor rele, descântece, previziuni asupra belşugului din anul ce tocmai a început. Se spune, de asemenea, că nu e bine să te cerţi cu cineva din familie în ziua de Bobotează, căci asta va aduce tot anul certuri şi neînţelegeri, la fel cum nu se dă nimic cu împrumut în această zi.
De obicei, în ziua de Bobotează, masa se pune pe la amiază şi fiecare membru al familiei bea mai întâi agheasmă (apa sfinţită) şi mănâncă o bucată de anafură. După care fiecare se înfruptă din bucatele pregătite: sarmale, piftii (din picioare de porc, urechi, muşchi), carne prăjită, cârnaţi, grâu fiert etc. Oamenii se veselesc şi cinstesc botezul Domnului, mai ales ca a doua zi urmează Sfântul Ioan când foarte mulţi îşi serbează ziua de nume.

Mihaela Crăciun

Taguri: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Categorii: Articole.

2 raspunsuri la Flinstones şi o porţie de pop-corn

  1. Lora a spus:

    “Carnea – una dintre cele mai populare reţete cu carne este “gebratten”, un amestec de carne parţial prăjită, zahăr, frunze de dafin, piper, struguri, smântână, …” – nu exista la trditia evreiasca amestecatul carnii cu lactatele – se imbolnaveste si ficatul si 1data cu el cade si stomacul bolnav de ulcer! ;)

  2. Asterisc a spus:

    Felicitari, o bucatarie inedita, plina de mister, Multumim.

Exprimați-vă opinia

*