Anul Nou chinezesc

Anul Nou chinezesc


Astăzi, chinezii sărbătoresc Anul Nou, sărbătoare ce se întinde pe parcursul a 15 zile şi care se bazează pe o serie de tradiţii vechi, de mii de ani. 26 ianuarie nu este însă o dată fixă a acestui moment, ea diferă de la an, fiind stabilită după un calendar vechi de 4000 de ani. Conform zodiacului chinez (diferit de cel european), anul 2009 este Anul Bivolului sau Anul Boului şi ţine din 26 ianuarie până în 13 februarie. Aşadar, intrarea în Anul Boului prevede un an plin de prosperitate pentru oameni.

Nu putem uita de horoscopul chinez, care datează din 500 î.e.n şi a fost introdus în Europa de către vietnamezi. Horoscopul nu trebuie confundat însă cu astrologia chinezească, pentru că la chinezi, horoscopul are o strânsă legătură cu fazele lunii, fiind cunoscut din această cauză şi sub numele de Lunologie. Animalele inventate de Buddha au fost absolut toate cele posibile, însă numai douăsprezece dintre ele s-au afişat în faţa divinităţii, după cum se crede, iar ordinea lor a fost: fermecătorul Şobolan, tenacele Bou, viteazul Tigru, virtuosul Iepure, norocosul Dragon, înţeleptul Şarpe, libertinul Cal, talentata Oaie, ghiduşa Maimuţă, naivul Cocoş, prietenosul Câine şi cinstitul Mistreţ. Fiind foarte mulţumit de purtarea celor douăsprezece animale, Buddha a decis să le răsplătească, dăruindu-le câte un an şi imprimându-le trăsături specifice de caracter. Venind din tradiţiile poporului chinez, de astrologie ţine şi credinţa celor Patru Stâlpi ai Destinului – un sistem de astrologie chineză cu ajutorul căruia se pot determina zilele norocoase, precum şi culorile, mediile şi profesiile care se potrivesc fiecărui individ.
Ca peste tot, chinezii se pregătesc de întâmpinarea noului an, însă cu mult timp înainte chiar şi de ajun, cu aproape o lună înainte, deoarece, cred ei orice pregătire în această zi este aducătoare de ghinion. Se începe prin a face curăţenie în case, pentru a putea fi apoi ornate cu diverse inscripţii chinezeşti ce nu sunt altceva decât urări de prosperitate pentru noul an. Anul Nou chinezesc mai este cunoscut şi ca Sărbătoarea Primăverii, momentul marcând venirea anotimpului, cu toate că de multe ori aceasta coincide cu o perioadă rece.
Există credinţa în Nian, un monstru imens care obişnuia să facă rău oamenilor în ziua de Ajun şi care a fost oprit de un bătrân învăţat. De atunci acesta din urmă i-ar fi sfătuit pe locuitori să-şi sigileze uşile şi ferestrele caselor cu hârtie roşie menită să alunge monstrul. Aşadar, chinezii se tem de spiritele rele, mai ales în noaptea trecerii spre noul an când se deschide poarta dintre lumea curată şi lumea demonilor, astfel – se încearcă alungarea răului prin zgomot (pocnitori, petarde) sau prin afişarea unor statuete în faţa caselor, numite Zeii Uşilor. Tot în ziua de Ajun se obişnuieşte să se mănânce peşte, păstrând însă resturile pentru a doua zi deoarece se crede în vechea zicală chineză „ Nian Nian you yu”- „în fiecare an rămâne peşte” – semnificând de fapt prelungirea prosperităţii şi în anul ce vine, aruncarea resturilor de peşte aducând cu sine ghinion.
Tradiţiile seamănă în mare cu cele de la noi, cu precizarea că pe perioada acestor 15 zile de sărbătoare, chinezii sunt foarte darnici; respectând cultul familiei, în sensul că este deosebit de important ca toţi membrii familiei să fie uniţi. Dacă vorbim de culoarea specifică acestei sărbători, cu siguranţă ea este roşu. Se obişnuieşte să se dăruiască plicuri roşii cu bani copiilor şi tinerilor, neapărat o sumă pară, tot în ideea că tot ce este impar aduce ghinion. Hainele de sărbătoare sunt tot roşii şi sunt purtate de fiecare locuitor, fiind aducătoare de noroc şi protectoare împotriva spiritelor rele. Nu numai culoarea roşie este legată de superstiţiile chinezilor de Anul Nou; există credinţa în faptul că nu ai voie să te speli pe cap în această zi deoarece vei alunga iarăşi norocul, nu plângi în ziua de Anul Nou, deoarece vei plânge tot anul, se evită folosirea cuvântului „patru” deoarece seamănă cu termenul „moarte”, la chinezi, la fel cum se evită folosirea obiectelor ascuţite, aducătoare de ghinion şi primejdie. Chinezii consideră, de asemenea, ghinion cumpărarea unei perechi noi de pantofi sau pantaloni (la noi există credinţa inversă).
Masa de Anul Nou este de obicei foarte copioasă, cu cel puţin 12 feluri de mâncare, şi la care sunt prezenţi toţi membrii familiei. Se serveşte mult peşte, brânză de soia, pronunţia acestor termeni în limba chineză ducând cu gândul la ideea de belşug. Nelipsiţi sunt colţunaşii chinezeşti, asemănători cu cei de la noi, care sunt preparaţi dintr-o foaie de cocă umplută cu tocătură de carne şi verdeţuri, fiartă apoi în apă fierbinte.
An de an, chinezii sărbătoresc intrarea în Noul An cu credinţă că vor fi vremuri şi mai bune, că norocul stă sub semnul tuturor lucrurilor.

La mulţi ani, China!

Mihaela Crăciun

Taguri: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Categorii: Articole.

2 raspunsuri la Flinstones şi o porţie de pop-corn

  1. Lora a spus:

    “Carnea – una dintre cele mai populare reţete cu carne este “gebratten”, un amestec de carne parţial prăjită, zahăr, frunze de dafin, piper, struguri, smântână, …” – nu exista la trditia evreiasca amestecatul carnii cu lactatele – se imbolnaveste si ficatul si 1data cu el cade si stomacul bolnav de ulcer! ;)

  2. Asterisc a spus:

    Felicitari, o bucatarie inedita, plina de mister, Multumim.

Exprimați-vă opinia

*