Ziua îndrăgostiţilor la români – Dragobete

Ziua îndrăgostiţilor la români – Dragobete


Valentine`s, Valentine`s! Au trecut 10 zile de la sărbătoarea Cupidonului american şi iată că vine anotimpul iubirii şi în calendarul românesc. Dacă sfântul catolic era un preot blajin şi liniştit, Dragobetele nostru este mai degrabă un flăcăiandru frumuşel şi neastâmpărat, un peţitor al animalelor şi mai ales al păsărilor, care “se logodesc” în această zi.
Dregobete vine de la daci, de la vechii locuitori ai acestor meleaguri care asociau această zi cu începutul unui nou sezon, al trezirii naturii. Ieşirea ursului din bârlog, cuiburile noi ale păsărilor, toate aceste schimbări îşi regăseau corespondentul în practicile populare.
Dragobetele “sărută fetele”, el îi ajută pe agricultori să prospere în munca lor, asigură sănătatea celui care îi cinsteşte sărbătoarea şi…”îndrăgosteşte”. Tinerii se adună în această zi în faţa bisericii, îmbrăcaţi de sărbătoare şi pornesc împreună să caute flori. Fetele aleargă spre sat, “zburătoresc” urmărite de băieţii cărora le sunt dragi, apoi, dacă sunt prinse şi sărutate, Dragobete pecetluieşte cuplul format timp de un an sau chiar pentru întreaga viaţă. Tot în această zi, femeile ating un bărbat din alt sat, ca să fie iubăreţe şi tandre tot anul, iar fecioarele smulg din ciucurele băiatului iubit un fir, lucru care le asigură astfel norocul în dragoste.
Şi de cosmetica tinerelor se îngrijeşte Dragobete: acestea trebuie să adune urmele de zăpadă din iarna care pleacă, “zăpada zânelor” şi să folosească apa rezultată în urma topirii în scopul înfrumuseţării tenului, dar şi ca instrument pentru descântecele de iubire.
Pentru că se spune că în această zi se împerechează animalele şi ca să nu se strice rostul naturii, sacrificarea oricărei vietăţi este interzisă.
Dragobete nu este sfânt, aşa cum se spune că a fost Valentin, ba dimpotrivă: din cauza năvălniciei sale a fost pedepsit de Maica Domnului care l-a transformat în “năvalnic”, o plantă folosită adesea în “leacurile băbeşti”, în medicina populară.
Se spune despre acest personaj că este fiul Babei Dochia (Baba Odochia), un personaj foarte important al mitologiei româneşti, care şi-a împrumutat numele de la o sfântă a vechiului calendar bizantin, Martira Evdokia.
Dragobete marchează renaşterea naturii, el este frumos şi capricios, tânăr şi năbădăios, ca şi îndrăgosteala pe care o provoacă, ca şi o primăvara timpurie pe care o aduce! Pentru români, el nu este un sfânt, ci un membru al comunităţii neaoşe de personaje mitologice, din care fac parte şi sânzienele, Muma Pădurii, vârcolacii, Ileana Cosânzeana, Păcală, Sfânta Duminică, Sfânta Vineri, Dochia şi atâţia alţii.
Mesajul nostru? Iubeşte româneşte!

Ana-Maria Radu

Taguri: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Categorii: Articole.

2 raspunsuri la Flinstones şi o porţie de pop-corn

  1. Lora a spus:

    “Carnea – una dintre cele mai populare reţete cu carne este “gebratten”, un amestec de carne parţial prăjită, zahăr, frunze de dafin, piper, struguri, smântână, …” – nu exista la trditia evreiasca amestecatul carnii cu lactatele – se imbolnaveste si ficatul si 1data cu el cade si stomacul bolnav de ulcer! ;)

  2. Asterisc a spus:

    Felicitari, o bucatarie inedita, plina de mister, Multumim.

Exprimați-vă opinia

*