„Shavout” sau „Rusaliile” la evrei

„Shavout” sau „Rusaliile” la evrei


grane“Shavout” comemorează momentul în care, prin intermediul lui Moise, Tora a fost dăruită evreilor, pe muntele Sinai. „Sărbătoarea primelor fructe”, numită şi “Yom Habikkurim”, „Festivalul secerişului” sau „Sărbătoarea săptămânilor”, înseamnă în religia mozaică ziua în care credincioşii aduc prima recoltă la Ierusalim, la Zidul Plângerii.
Potrivit legii evreieşti, „Shavout” coincide întotdeauna cu a şasea zi din „Sivan”, aflată de obicei undeva pe la sfârşitul lunii mai şi începutul lui iunie, la şapte săptămâni de la a doua zi de Pesah (Paşte), sărbătoarea care aduce aminte de ieşirea evreilor de sub robia egipteană. În Talmud, „Shavout” poartă şi denumirea de „Adunare solemnă”, iar în religia creştină, unde are desigur o semnificaţie diferită, aceasta coincide cu „Rusaliile” („Pentecostul”, celebrat tot la 50 de zile de la marea sărbătoare a „Paştelui”).
În vechime, „Shavout” însemna sfârşitul recoltelor de orz şi grâu, iar jertfa pe care evreii o aduceau la Ierusalim consta din 2 pâini sau şapte roade legate cu panglici. Numărul „7” simboliza cele 7 săptămâni trecute de la Pesah, iar printre roade („bikurim”) se numărau în general următoarele: măsline, smochine, struguri, rodii, curmale, orz şi bineînţeles grâu.
Deşi este o sărbătoare deosebit de importantă în calendarul mozaic, „Sărbătoarea fructelor” nu este reglementată în Tora prin nicio lege specifică. Dar, cu toate că nu există porunci stricte, cu această ocazie iudaicii obişnuiesc să pregătească mese tradiţionale, să se roage, să citească de dimineaţă poemul liturgic „Akdamut” şi cartea „Ruth” din Biblie, să consume cu preponderenţă produse lactate („Halav”), să nu muncească şi să îşi împodobească încăperile şi locaşul de rugăciune cu roade de sezon.
Trebuie să menţionăm că meniul pe bază de lapte poartă o semnificaţie la fel de veche ca şi sărbătoarea în sine: el aminteşte de însuşi pământul făgăduinţei, locul unde „curge lapte şi miere”, dar şi de regula separării produselor din lapte de carne. Fructele şi florile aduse drept jertfă fac referire la Sinai, muntele de pe care a fost adusă Tora (cartea de căpătâi a evreilor): deşi înconjurat de deşert, acesta era plin de vegetaţie.
Acestea fiind spuse, vă dorim un an plin de roade, iar iudaicilor, „Hag Shavout Same’ah!” („Shavout să vă bucure!”).

Taguri: , , , , , , , , , , , , , , , ,
Categorii: Articole.

2 raspunsuri la Flinstones şi o porţie de pop-corn

  1. Lora a spus:

    “Carnea – una dintre cele mai populare reţete cu carne este “gebratten”, un amestec de carne parţial prăjită, zahăr, frunze de dafin, piper, struguri, smântână, …” – nu exista la trditia evreiasca amestecatul carnii cu lactatele – se imbolnaveste si ficatul si 1data cu el cade si stomacul bolnav de ulcer! ;)

  2. Asterisc a spus:

    Felicitari, o bucatarie inedita, plina de mister, Multumim.

Exprimați-vă opinia

*