A cincizecea zi de la Înviere: Rusaliile

A cincizecea zi de la Înviere: Rusaliile


rusaliiMai mult decât zi liberă de la serviciu, cu siguranţă Rusaliile înseamnă mai mult de atât…
La 50 de zile de la Învierea Domnului, are loc Pogorârea Sfântului Duh, sărbătoare creştină cunoscută în popor sub numele de Cincizecime sau Rusalii. Numită şi Duminica Mare, această zi aminteşte de episodul biblic al coborârii Duhului Sfânt asupra apostolilor, urmând cuvântarea celui mai în vârstă dintre aceştia, Petru, culminată cu creştinarea a aproximativ trei mii de oameni, motiv pentru care această zi este considerată punctul de plecare al înfiinţării Bisericii Creştine. Sărbătoarea se întinde pe trei zile, anume: Sâmbăta Moşilor de vară, când se face praznic la biserică, pentru pomenirea morţilor, Duminica Rusaliilor sau Duminica Mare şi ziua de luni, cea a Sfintei Treimi. Se spune că apa sfinţită de la slujbele din aceste zile poartă noroc şi îndepărtează spiritele rele, motiv pentru care se stropesc oamenii, grădinile şi gospodăriile acestora.
Şi pentru că tot am vorbit de spiritele rele, trebuie precizat că Rusaliile mai sunt înţelese şi ca nişte personaje malefice, asemănătoare Ielelor, care dansează şi poartă ghinion aceluia care le-a văzut, mai mult se va îmbolnăvi de „luat de Rusalii”, aşa cum se spune în popor. Leacul? Fie frunze de pelin, purtate la brâu ca „scut” împotriva îmbietoarelor Rusalii, fie usturoi, tămâie sau rozmarin…şi casele trebuie protejate, astfel că se împodobesc cu frunze de rozmarin, leuştean sau pelin. Mai este şi dansul Căluşarilor, unul ritualic, care are ca etape: lângă persoana „luată de Rusalii” se aşază o oală de lut umplută cu apă proaspătă, după care grupuri de căluşari dansează în jurul acesteia, lovind din când în când vasul cu un băţ ornat cu frunze de pelin şi usturoi; când vasul se sparge, apa, astfel descântată care va atinge corpul celui „bolnav”, îl va vindeca miraculos.
Avem aşadar de-a face şi cu un substrat mitic, termenul „Rusalii” traducând latinescul „Rosalia”, anume sărbătoarea romană a trandafirilor, închinată morţilor odată cu începutul lunii iunie, când înfloreau trandafirii; se obişnuia de altfel împodobirea mormintelor cu trandafiri. Şi pentru că această veche sărbătoare romană era apropiată, din punct de vedere calendaristic, de cea creştină a Pogorârii Duhului Sfânt, cele două sărbători s-au contopit într-una singură, păstrând din elementele mitice. Pe la sate, Sâmbăta Moşilor este prilej de a întinde o masă mare cu bucheţele de flori şi multe cireşe la care sunt chemaţi copii din vecini. Cu toate acestea, părinţii îşi cunosc copiii pofticioşi şi îi supraveghează să nu care cumva să urce în cireşi sau alţi copaci, Rusaliile pândesc la orice pas…
Pentru praznicul de la biserică se pregăteşte porumb fiert amestecat cu brânză, alături de colaci, lapte, ceapă, usturoi. Tot la biserică se duc flori de romaniţă care, sfinţite de preot, poartă noroc bunăstării familiei. Se spune că în această zi sub nicio formă nu se toarce, în credinţa populară că cele date de pomană nu sunt bine primite.
Şi pentru cei care nu noroc în dragoste, bătrânii bunici au ei grijă să descânte frunze şi crenguţe de salcie.

Mihaela Crăciun

Taguri: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Categorii: Articole.

2 raspunsuri la Flinstones şi o porţie de pop-corn

  1. Lora a spus:

    “Carnea – una dintre cele mai populare reţete cu carne este “gebratten”, un amestec de carne parţial prăjită, zahăr, frunze de dafin, piper, struguri, smântână, …” – nu exista la trditia evreiasca amestecatul carnii cu lactatele – se imbolnaveste si ficatul si 1data cu el cade si stomacul bolnav de ulcer! ;)

  2. Asterisc a spus:

    Felicitari, o bucatarie inedita, plina de mister, Multumim.

Exprimați-vă opinia

*