Jurnal de călătorie în ţara misterioaselor piramide antice (1)

Jurnal de călătorie în ţara misterioaselor piramide antice (1)



Egiptul în decembrie, Hurghada şi marea

Istorie, cultură, mister, enigme ale antichităţii, Nil, piramide, temple, faraoni, Tutankhamon, Cleopatra, mare, munţi, deşert, lume arabă, Islam sunt doar câteva dintre emblemele şi de o potrivă atracţiile Egiptului, o ţară în care, poate, fiecare dintre noi am visat să ajungem o dată în viaţă. O ţară în care fiecare loc este plin de istorie ascunsă ori parţial descoperită şi care îşi provoacă şi năuceşte vizitatorii la fiecare pas, prin aglomerarea de contraste şi neobişnuit.

A ajunge în decembrie într-o ţară cu climă subtropicală este o experienţă inedită, pentru cei ce vor coboarî cu avionul, direct din iarnă, în întinderile complet însorite ale Egiptului. Prima impresie la aterizarea în Hurghada este că Egiptul înseamnă întindere răzbătută de albastrul cerului, al Mării Roşii sau al Nilului şi auriul deşertic al munţilor. Ori a culcării şi a trezirii soarelui pe întinderi de mare sau prin colţuri de munte, culori pe care întinderile Egiptului le oferă cu generozitate, în spaţiile sale largi. Impresia este de spaţiu întins, de deschideri ale orizonturilor, spre deşerturi, munţi, oraşe sau mare. Hurghada, localitatea egipteană situată pe malul Mării Roşii, a devenit o staţiune pentru turişti, veniţi din toate ţările, în care s-au construit şi încă se construiesc complexuri hoteliere, care oferă toate condiţiile de cazare, odihnă şi servicii turiştilor. De la frumuseţea amenajării multiplelor plaje şi până la servicii de 4, 5 stele, cu program de „demipensiune” sau „all-inclusive”, Hurghada este oraşul de pe plaja Mării Roşii, întins pe circa 40 de kilometri, în cele trei zone ale sale Downtown (El Dahar), cu zona antică, Sekalla cea modernă, cu numeroasele hoteluri, şi El Korra Road cea mai recent construită.

Pe plajele egiptene

Pentru a ajunge de la camera de hotel, direct pe plaja Mării Roşii, treci printre numeroase alei de palmieri, printre plante exotice, arbuşti şi flori căţărătoare, roz, galbene ori ciclamen, bananieri, copaci Yuca, muşcate sau chiar celebrele creste de cocoş „strelitzia” cresc printre gazoanele verzi şi moi, udate mereu de către angajaţi ai hotelurilor. Fiecare hotel are piscine descoperite, multe dintre ele fiind uşor încălzite, pentru accesul copiilor. Iar pentru a face plajă la briza mării ori pe platoul piscinei, cu umbreluţe din lemn există un „towel card”, ce garantează prosopul pentru şezlongul pe care îl vei utiliza, la plajă, iar serviciile „all inclusive” oferă diferite produse alimentare şi de băut, la plajă. A înota în decembrie în Marea Roşie nu poate fi chiar o problemă pentru mulţi dintre doritori, fiindcă apa mării nu scade în temperatură sub 20 de grade, iar temperatura din timpul zilei este în medie între 25-27 de grade ziua, iar noaptea este de 16-17 grade. Turiştii care doresc să prindă peisajul mării sau al munţilor în nuanţe de auriu, în decembrie, au surpriza de a observa răsăritul în jurul orei 6.30, iar astrul zilei apune în jurul orei 17 sau şi mai devreme. De pe malurile Hurghadei se observă în depărtare insula nelocuită Giftun, înconjurată de recifi de corali, care oferă o splendidă panoramă în toate nuanţele de roşu, insulă la care se poate ajunge prin excursiile opţionale, în care sunt incluse lecţiile de scufundări la suprafaţă, o oră de plajă şi baie pe insulă, ghidajul, navigarea, echipamentul de scufundare şi prânzul. Sau există posibilitatea de a lua lecţii de la un instructor profesionist, în vederea obţinerii unui certificat de scufundător. De asemenea, excursii cu submarinul, care oferă minunate privelişti subacvatice ori excursia la bordul unei nave cu fundul de sticlă, de unde se poate observa splendidul peisaj al coralilor, printre recifurile dintre Hurghada şi Giftun. „Atenţie, este interzis prin lege să scoateţi din Egipt corali, scoici sau lire egiptene!”, ne avertizează ghidul agenţiei de turism, care ne-a însoţit pe parcursul excursiilor la diferitele obiective. „Există legi stricte. La aeroport, bagajele sunt scanate, iar pe lângă faptul că scoicile sau coralii vă vor fi confiscaţi, veţi plăti şi amenzi”, insistă el, anunţându-ne încă din prima zi şi despre faptul că apa de la robinet nu este potabilă şi că există riscul de a face „boala turistului”, datorită schimbării climatului, a mâncării şi a băuturii locale. „Singurul remediu este «antinal», un medicament pe care nu îl găsiţi decât aici, iar important este să ştiţi că orice medicament de acasă nu are efect, aici”. Aflăm tot de la el faptul că moneda naţională este Lira egipteană, numită şi Pound. „Preţurile cumpărăturilor sunt în general negociabile, cu excepţia farmaciilor, a super-marketurilor sau fast-foodurilor”. Rămânem uimiţi de cele aflate şi nu ne dorim decât să nu ne îmbolnăvim în sejurul excursiilor prin Egipt.

La mesele egiptene

Spre surprinderea noastră, mesele pe care le servim, fie la „demi-pensiune”, fie la „all-inclusive” sunt de tip, „bufet suedez”, la care se găsesc absolut toate alimentele pe care le ştim, plus cele cu specific egiptean (arab). Aşadar, sosuri şi condimente specifice, pe lângă alimentele reci sau salatele care se pot servi, precum şi ceaiuri, fructe (banane, portocale, smochine, struguri) sau delicioase prăjituri. La unul dintre hoteluri, încăperea în care se ia masa este aranjată în mod tradiţional, cu stâlpi sculptaţi în forme ce amintesc de floarea de lotus, precum şi picturile pe pereţi, cu scene în care personaje tipic tradiţionale, hrănesc porumbeii. Iar printre picioarele meselor, cu toate că încăperea are aspectul de sală închisă, câteva păsări adevărate, vin şi se hrănesc, cu firmiturile căzute de pe mesele turiştilor. Există şi supe la ora amiezei, orez gătit în mai multe feluri, cartofi, tocăniţe, însă europenii preferă pui sau peşte, bine gătite. Bucătarii servesc din spatele tejghelei, iar ospătarii mişună printre mese şi aduc băuturile, strâng mesele sau aduc tacâmuri şi farfurii turiştilor. „Nu aveţi voie să intraţi desculţă”, îmi spune un ospătar, „sunt cioburi şi vă puteţi răni”, insistă, în timp ce eu, cu greu decid să revin din nisipul plăjii la civilizaţie, şi-mi iau nişte pantofi în picioare, care nu sunt şlapi, pentru că oricât mi-aş fi imaginat că ar fi de cald, nu am banuit că în decembrie în Egipt, ar putea fi vară de-a binelea.

Adina Ungur

Taguri: , , , , , , , , ,
Categorii: Articole.

2 raspunsuri la Flinstones şi o porţie de pop-corn

  1. Lora a spus:

    “Carnea – una dintre cele mai populare reţete cu carne este “gebratten”, un amestec de carne parţial prăjită, zahăr, frunze de dafin, piper, struguri, smântână, …” – nu exista la trditia evreiasca amestecatul carnii cu lactatele – se imbolnaveste si ficatul si 1data cu el cade si stomacul bolnav de ulcer! ;)

  2. Asterisc a spus:

    Felicitari, o bucatarie inedita, plina de mister, Multumim.

Exprimați-vă opinia

*