Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena


sf-constantin-si-elenaConstantin (306-337) şi Elena sunt doi dintre cei mai importanţi sfinţi ai creştinismului, fiind celebraţi atât în calendarul ortodox, cât şi în cel romano-catolic.
Constantin era nepotul împăratului roman Claudiu şi cel care, la începutul secolului al IV-lea d.H., prelua de la tatăl său tronul în insulele Britaniei. Se spune că, în 28 octombrie 312, mânat de credinţă şi de semne divine, Contantin a cucerit de la Maxenţiu sceptrul Romei. Lui i s-a arătat pe cer crucea şi mesajul “in hoc signo vinces” („cu acest semn vei învinge”), el şi-a inscripţionat pe steaguri semnul crucii şi tot el a zidit, în 330, după creştinare, Constantinopolul. Noul oraş care i-a purtat numele se afla pe locul cetăţii Bizanţ şi mai era cunoscut şi sub numele de „noua Romă”, capitală creştină, împânzită de biserici, astăzi, Istanbul, Turcia.
Însă, dintre toate realizările sale, cea mai lăudată a fost legalizarea creştinismului, prin Edictul de la Milan din 313, unde această religie a fost recunoscută drept „religio licita”, iar Constantin a devenit protector al ei şi al preoţilor. După o lungă perioadă de persecuţii şi martirii, demersurile lui Constantin s-au materializat şi prin organizarea conciliului de la Niceea, din 325. Aici s-au luat o serie de decizii, printre care recunoaşterea Fiului „de o fiinţă” cu Tatăl, condamnarea ereziilor lui Arie, stabilirea primelor 7 articole din Crez (simbolul de credinţă), stabilirea a 20 de canoane bisericeşti şi fixarea datei Paştilor în prima duminică după lună plină, ulterioară echinocţiului de primăvară.
Şi în viaţa socială s-a reflectat politica de creştinare a lui Constantin: sclavii şi prizonierii aveau acces mai uşor la serviciile bisericeşti, orfanii, văduvele şi săracii se bucurau de protecţie, iar duminica a fost declarată zi de odihnă în care toate clasele erau libere să asiste la rugăciuni.

Elena, mama împăratului Constantin, a rămas în istoria creştinismului mai ales pentru eforturile sale de recuperare a Crucii pe care a fost răstignit Însuşi Iisus Hristos. Ea a găsit-o în 14 septembrie 326, în Ierusalim, şi a aşezat-o (o parte) în oraşul fiului său. Nu la mult timp după îndeplinirea acestei misiuni, împărăteasa s-a stins din viaţă, lăsând în urme laude şi recunoştinţă.
De găsirea Sfintei Cruci se leagă o legendă conform căreia, ca să identifice pe care dintre cele 3 cruci de pe Golgota a fost răstignit Mântuitorul, Elena le-a atins pe rând de un mort care a înviat imediat la contactul cu Crucea sfântă.

Ca mai toate sărbătorile religioase importante, şi praznicul Sfinţilor Împăraţi s-a legat în timp de tradiţii populare încă vii, pe alocuri, în satele româneşti. Este interesantă credinţa conform căreia astăzi, puii de pasăre învaţă astăzi să zboare de la părinţii lor şi se pregătesc pentru viaţă şi supravieţuire. Protectorul lor se numeşte… Constandinu` Puilor şi se „ocupă” inclusiv de bogăţia recoltelor. Iată de ce se spune că cel care ignoră această sărbătoare riscă să se aleagă cu via sau cu cerealele distruse de păsări. Astăzi se stabilesc stânele, se împart cruciuliţe (semnul care l-a ajutat pe Constantin în luptă), se opreşte semănatul porumbului, se aprinde „focul viu” şi se fac o serie de descântece şi strigături menite să alunge spiritele rele care fură laptele vitelor.
Cruciuliţe şi descântece, obiceiuri păgâne şi credinţă creştină se împletesc pitoresc în ceremonialul de întâmpinare a verii şi astfel, sărbătoarea coboară din calendarele bisericeşti în calendarul vieţii de zi cu zi.

Apropo de „zi cu zi”, nu uitaţi să îi felicitaţi pe cei care fac parte din viaţa dumneavoastră şi care îşi sărbătoresc ziua numelui:
Constantini, nume derivat din latinescul „constans” „ferm”, „constant”, şi Elene, de la grecescul „helane” („torţă”, „foc sfânt”).
Vă dorim o vară luminoasă!

Ana-Maria Radu

Taguri: , , , ,
Categorii: Articole, Varia.

2 raspunsuri la Flinstones şi o porţie de pop-corn

  1. Lora a spus:

    “Carnea – una dintre cele mai populare reţete cu carne este “gebratten”, un amestec de carne parţial prăjită, zahăr, frunze de dafin, piper, struguri, smântână, …” – nu exista la trditia evreiasca amestecatul carnii cu lactatele – se imbolnaveste si ficatul si 1data cu el cade si stomacul bolnav de ulcer! ;)

  2. Asterisc a spus:

    Felicitari, o bucatarie inedita, plina de mister, Multumim.

Exprimați-vă opinia

*