Paștele: Sărbătoarea Învierii

Paștele: Sărbătoarea Învierii


Hristos a Înviat!

Paștele este sărbătoarea supremă a creștinilor, sărbatoare cu care se încheie această săptamână numită a patimilor, ultima săptămână din Postul Paștelui. Impropriu numită a patimilor deoarece nu putem crede că Domnul nostru Iisus Hristos ar fi avut patimi, corect numindu-se a “patimirilor” astfel zugrăvindu-se mai bine toate încercările prin care a trecut Mântuitorul în această săptămână dinaintea Învierii. În Săptămâna Mare, cum mai este numită în popor, ar fi de remarcat ultimele zile: Joia Mare, Vinerea Mare, Sâmbăta Mare și Duminica Învierii.

În Joia Mare, tradiția populară spune că răposații se întorc pe la casele lor și stau la streașina casei până la Înălțare, când pleacă dintre oameni. Pentru a-și arăta prețuirea pentru cei raposați, creștinii aprind focuri mari în curți pentru a încălzi sufletele celor morți. De asemenea, creștinii vor înroși ouăle pentru Paște în această zi, cu credința că ele vor primi puteri miraculoase de vindecare a bolilor dacă sunt înroșite azi.

În Vinerea Mare, numită și vinerea patimilor pentru că așa cum știm din evanghelii, este ziua în care Iisus a îndurat cele mai mari chinuri culminând cu rastignirea Lui. Este zi în care se ține post negru și nu se lucrează nimic la câmp deoarece credința populară pune în cumpănă faptul că nu ar putea crește nimic ce se seamănă în timp ce Iisus a murit pentru păcatele noastre.

În Sâmbăta Mare se face pasca, un aliment care se prepară doar o dată pe an și pe care se așază obligatoriu o cruce din aluat și se spun rugăciuni, astfel, atât pasca cât și cea care face pasca capătă puteri aparte, ferind familia de rele și boli, pasca devenind aliment de miraculos ritual.

Duminica Învierii Domnului Iisus Hristos este în simbolistica creștină sfârșitul și începutul, de la răstignirea și îngroparea Mântuitorului până la Învierea Sa timpul pare că stă în loc, iar repornirea sa se face simplu, aproape magic, odată cu cuvintele “Hristos a Înviat!”, în acest fel salutându-ne până la Înălțare, mărturisindu-ne credința în minunea pe care o descoperim cu dragoste în fiecare an. Aceasta este și ziua în care vom ciocni ouăle înroșite.

Ciocnirea ouălor are o semnificație aparte, prin spargerea cojii oului aducându-ne aminte de suferința pe care a îndurat-o Mântuitorul pe drumul de pe Golgota. Se ciocnesc ouăle doar trei zile. În prima zi ciocnindu-se doar cu vârful, pentru a ne aminti de cununa de spini care a însângerat fruntea Mântuitorului, a doua zi se poate ciocni cu ambele capete pentru a ne aduce aminte de picioarele însângerate. Iar a treia zi se pot ciocni și partile laterale, fapt ce amintește de sulița cu care a fost înpuns în coaste de către soldații romani care-l păzeau pe cruce.

Cozonacul, și el un aliment ritualic, este făcut să amintească de mormântul Mantuitorului, prin forma lui dreptunghiulară. Atât cozonacul cât și pasca se vor face doar din cele mai bune ingrediente, astfel cinstind moartea și Învierea Mântuitorului.

Obiceiul de a mânca carne de miel la Paște vine de la evrei, care foloseau mielul pentru sacrificiu la templu, iar creștinii l-au preluat ca pe un simbol al sacrificiului lui Iisus pentru păcatele noastre.
Următoarea săptămână este Săptămâna Luminată. Până atunci vă dorim Sărbători fericite! Vă îndemnăm la cumpătare și introspecție, poate astfel vom descoperi în noi un sine renăscut, mai bun și mai iubitor de aproape, după cum era și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Taguri: , , , , , , ,
Categorii: Articole.

2 raspunsuri la Flinstones şi o porţie de pop-corn

  1. Lora a spus:

    “Carnea – una dintre cele mai populare reţete cu carne este “gebratten”, un amestec de carne parţial prăjită, zahăr, frunze de dafin, piper, struguri, smântână, …” – nu exista la trditia evreiasca amestecatul carnii cu lactatele – se imbolnaveste si ficatul si 1data cu el cade si stomacul bolnav de ulcer! ;)

  2. Asterisc a spus:

    Felicitari, o bucatarie inedita, plina de mister, Multumim.

Exprimați-vă opinia

*