Bucătăria popoarelor

Râsul: „medicament” gratuit (Terapie prin râs)

Motto: „Detaşaţi-vă şi priviţi viaţa ca un spectator, pentru că multe drame se pot transforma în comedii!”, Henri Bergson. Feţe alungite, cu licăriri de tristeţe în ochi, cu alte mii de probleme şi dureri, în minte şi în suflet, gata să izbucnească şi să afecteze şi fizic…Nu aşa ne-ar plăcea lumea asta, nu aşa ne-ar plăcea persoanele din jurul nostru, totul şi-ar pierde din farmec…aşa că haideţi să găsim motive să ne bucurăm şi de împliniri mărunte. Haideţi să râdem de un banc bun, de farsa unui prieten, de jocul vesel al pisicuţei agăţată de perdeaua din sufragerie, de amintiri

Diete/Sănătate | Print | Nici o opinie pana acum

Pizza de casă

Reţetă trimisă de Meli şi Zak Ingrediente: Aluat pentru 2 pizza mari 1 kg făină 2 cuburi drojdie (50 g) 450 g apă călduţă 100 ml ulei de măsline Sare Un vârf de zahăr 100 g ciuperci 200 g mozzarella 2 ardei graşi Măsline ceapă Prosciutto, cârnaţi Parmezan ras Roşii tocate, suc de roşii Sare, piper, cimbru Preparare: Se face o maia din apă călduţă şi drojdie dizolvată, în care se pun 2 linguri de făină şi un praf de zahăr, care se incorporează, după ce a stat 15 minute la temperatura camerei, în făina pentru aluat. Se adaugă sare

Bucătăria italiană, Mâncăruri cu carne, Mâncăruri cu ciuperci, Pizza şi paste, Reţeta săptămânii, Reţeta zilei, Reţete cu poze, Reţetele voastre | Print | Nici o opinie pana acum

Leuşteanul-condiment şi tratament

Leuşteanul sau Levisticum officinale, din familia pătrunjelului, este o plantă perenă mediteraneană, foarte des întâlnită în bucătăria românească, unde se folosesc atât frunzele acesteia, cât şi seminţele sau rădăcina. Datorită faptului că se cultivă cu uşurinţă, leuşteanul este aproape nelipsit din grădinile cu zarzavat, având în vedere că odată cultivat, el trăieşte în jur de 7 ani, aşa că nu e nevoie să fie plantat în fiecare an. Datând încă din antichitate, era foarte apreciat în bucătăria romană, prin aroma plăcută pe care o oferă mâncărurilor de cartofi, sosurilor de roşii, supelor sau marinatelor. Tot de pe atunci s-a observat

Diete/Sănătate | Print | Nici o opinie pana acum

Brânza, parte din alimentaţia noastră zilnică

Tai o felie de brânză şi o aşez pe farfurie, mai tai câteva, văd că e tare gustoasă. Brânza…povestea ei se pierde în istorie, şi totuşi reapare de fiecare dată pe masa noastră, fie ca aperitiv, ca desert, sau în compoziţia altor preparate. Atât de comun în ziua de astăzi, acest aliment se bucură de o mare atenţie în rândul producătorilor, care caută tehnici diverse de rafinare. Foarte apreciată în perioada romană, brânza era nelipsită din alimentaţia de zi cu zi, a cărei tehnică de producere a fost descoperită cu mult timp înainte. Există în acest sens şi o anecdotă

Articole | Print | Nici o opinie pana acum

Tartă cu mascarpone și cireșe

Ingrediente: 300 g biscuiți digestivi 125 g unt 60 g zahăr 1 lingură vanilie ½ suc lamâie 250 ml frișcă lichidă 300 g mascarpone Dulceață de cireșe sau de căpșuni Preparare: Se blendează biscuiții cu 125 g unt, apoi se întinde aluatul pe fundul unei forme de tort. Se introduce în cuptorul preîncălzit 15 minute, apoi se lasă să se răcească. Între timp se prepară crema, omogenizând într-un vas brânza mascarpone, cu zahărul, vanilia și sucul de lămâie, separat se bate frișca, apoi se incorporează în crema cu mascarpone. Crema se așază peste blatul rece, apoi se dă la frigider

Deserturi, Reţete cu poze, Tarte | Print | Nici o opinie pana acum

Bucătăria mediteraneană

Conceptul de bucătărie mediteraneană este unul destul de nou în literatura de specialitate. El a început să fie popularizat mai ales în anii `80, odată cu moda dietelor care promovau un stil de viaţă sănătos, natural, uşor. Mediteranean în bucătărie înseamnă peşte, ulei de măsline, brânzeturi, pita, hummus, preparate gătite pe grill, multă verdeaţă şi tot ceea ce în general este considerat a fi benefic pentru sănătate. Foarte la modă, în parte datorită turismului din zonă, această bucătărie este în fapt un cumul de principii aparţinând diferitelor culturi care împart malurile Mediteranei şi care se caracterizează prin diversitate şi… flexibilitate.

Articole | Print | Nici o opinie pana acum

Arţarul şi siropul său

Arbore rezistent, ce înfloreşte primăvara înainte de a înfrunzi, cu lemnul alb şi tare, cu frunze lucioase, despicate în cinci lobi lungi şi ascuţiţi, arţarul (l’érable) a fost ales ca simbol al Canadei(deoarece corespunde diviziunii provincii-teritorii) din anul 1964. Frunza de arţar apare în centrul drapelului Canadei, fiind simbolul cel mai vizibil al acestei ţări. Acest copac pare să aibă un rol important în istoria Canadei, mai ales unul comercial, arţarul fiind căutat pentru lemnul său (a cărei rezistenţă este importantă pentru fabricarea de mobilă, pentru amenajările interioare), dar şi pentru zahărul acestuia. Da, zahăr, deoarece se cunosc 10 specii

Diete/Sănătate | Print | Nici o opinie pana acum

Paștele: Sărbătoarea Învierii

Hristos a Înviat! Paștele este sărbătoarea supremă a creștinilor, sărbatoare cu care se încheie această săptamână numită a patimilor, ultima săptămână din Postul Paștelui. Impropriu numită a patimilor deoarece nu putem crede că Domnul nostru Iisus Hristos ar fi avut patimi, corect numindu-se a “patimirilor” astfel zugrăvindu-se mai bine toate încercările prin care a trecut Mântuitorul în această săptămână dinaintea Învierii. În Săptămâna Mare, cum mai este numită în popor, ar fi de remarcat ultimele zile: Joia Mare, Vinerea Mare, Sâmbăta Mare și Duminica Învierii. În Joia Mare, tradiția populară spune că răposații se întorc pe la casele lor și

Articole | Print | Nici o opinie pana acum

Cozonac, pască şi ouă roşii

Pasca Pentru aluat: 500 g făină albă 220 ml apă 50 ml ulei coajă rasă de lămâie 25 g drojdie 2 linguriţe zahăr 1 linguriţă sare Umplutura: 1 kg brânză burduf 5 ouă Preparare: Se face o maia din 2 linguri făină, 2 linguriţe zahăr şi 70 ml apă călduţă, se lasă 5 minute să crească. Într-un vas se cerne făină, se face o gaură la mijloc în care se incorporează maiaua, se omogenizează, se frământă adăugând apă gradual, apoi uleiul. Se frământă un aluat elastic, de pâine, care se lasă apoi la temperatura camerei să crească, cca 1 ½

Bucătăria românească, Mâncăruri cu brânză, Mâncăruri cu ouă, Pâine şi patiserie, Reţeta săptămânii, Reţeta zilei, Reţete cu poze, Reţete de Paşti | Print | 1 Opinie

Sărbătoarea creştină “Duminica Floriilor”

„Vin Floriile cu soare / Şi soarele cu Florii”…răsună în minte versurile lui Alecsandri, ce stârnesc voie bună şi ritm vioi, cu gândul că mai sunt câteva zile până la sărbătorirea acestei duminici de Florii, semn al primăverii, al naturii înfloritoare. Celebrată cu o săptămână înaintea Paştelui ortodox, Duminica Floriilor are mai înainte de toate caracter religios, evocând momentul biblic al Intrării Domnului în Ierusalim şi întâmpinarea lui cu rămurele înflorite de măslin şi de finic (smochin), culminată cu decizia de a-l răstigni. Momentul este oarecum reconstituit, astfel că în această zi creştinii obişnuiesc să meargă cu ramuri de salcie

Articole | Print | Nici o opinie pana acum